Lucian Blaga--scurte citate

Lucian Blaga--s-a numarat printre intemeietorii 'Gandirii", revista care in prima ei faza reflecta spiritul traditional al culturii si necesitatea europenizarii acesteia. Cu timpul, odata cu trecerea redactiei la Bucuresti, profilul revistei se schimba dintr-o publicatie moderata de dreapta, intr-una revolutionara, promovand un traditionalism ortodox. Blaga se apleaca asupra filozofiei crestine, dar nu suprapune ortodoxia peste spiritualitatea romaneasca.

"Cultura nu e un epifenomen, sau ceva contingent in raport cu omul. Ea e implinirea omului"(Trilogia culturii, E.L.U., Bucuresti, 1969, p.366)
"Pana ieri am fost o tara mare, din punct de vedere etnic si geografic(...) Acest orizont, care de pe pamant s-a retras in inima noastra, il purtam cu noi, inchis in noi, ca orizont viu si neuitat, pe care nici o masura omeneasca nu-l va putea revizui. Tara din inima noastra, orizontul tocmai suficient pentru orice creatie oricat de mare a spiritului, tara de totdeauna ramane neatinsa acolo, inlauntrul nostru." (George Gana, "Opera literara a lui Lucian Blaga", Ed. Minerva, Bucuresti 1976, p.56-58)
"Sub invelisul permeabil al culturii folclorice, care a ingaduit in cursul timpurilor netagaduite procese de osmoza, se gaseste un nucleu iradiant si consistent. E "matricea stilistica", inalienabila, a duhukui nostru etnic. (...) Am cautat sa conturam determinantele stilistice nu atat in calitatea lor de cadre ale unei culturi consumate, cat in calitatea lor de potente creatoare. Determinantele alcatuiesc o matrice relativ atemporala, o substanta in mare masura neatinsa de contingentele vremelnice si istorice. Aceasta matrice reprezinta identitatea cu sine insusi a romanismului in cursul veacurilor; ea constituie permanenta si puterea noastra" (Ibidem, p.81-82)
"Tot ce putem sti, fara temerea de a fi dezmintiti, este ca suntem purtatorii bogati ai unor exceptionale posibilitati. Tot ce putem crede, fara a desavarsi un atentat impotriva luciditatii, este ca ni s-a dat sa luminam cu floarea noastra de maine un colt de pamant. Tot ce putem spera, fara de a ne lasa manevrati de iluzii, este mandria unor initiative spirituale, istorice, care sa sara, din cand in cand, ca o scanteie, si asupra crestetelor altor popoare." (Ibidem, p.83)
"As dori ca acest elogiu al satului romanesc sa nu fie inteles ca un indemn de atasare definitiva la folclor si ca indrumare neconditionata spre rosturi satesti. Cultura majora nu repeta cultura minora, ci o sublimeaza, nu o mareste in chip virtuos, ci o monumentalizeaza potrivit unor vii forme, accente, atitudini si orizonturi launtrice. O cultura majora nu se starneste prin imitarea programatica a culturii minore. Nu prin imitarea cu orice pret a culturii minore vom face saltul, de atatea ori incercat, intr-o cultura majora. Apropiindu-ne de cultura populara trebuie sa ne insufletim mai mult de elanul ei stilistic interior, viu si activ, decat de intruchipari ca atare. Nu cultura minora da nastere culturii majore, ci amandoua sunt produse de aceeasi matrice stilistica. Sa iubim si sa admiram cultura populara, dar mai presus de toate sa luam contactul, daca se poate, cu centrul ei generator, binecuvantat si rodnic cu stratul numelor. ("Elogiul satului romanesc)